CatalinCornea.ro

Un blog de bun simț

Detalii despre canalul de navigaţie pe braţul Bâstroe

Posted by Catalin Cornea On aprilie - 3 - 2011 Subscribe here

“Canalul Bâstroe”, proiectul pentru amenajarea, în scopul navigaţiei, a braţului Bâstroe a fost aprobat în anul 2000 de Guvernul Ucrainei, având ca motivaţie avantajul economic pe care l-ar obţine din eliminarea “monopolului românesc” al ieşirii la Marea Neagră a vaselor care navighează pe Dunăre.

Conform evaluărilor specialiştilor s-a concluzionat că lucrările necesare pentru construirea acestui canal vor perturba grav echilibrul ecologic şi hidrologic al zonei, afectând întreaga regiune a Deltei Dunării, inclusiv Rezervaţia Biosferei Delta Dunării din ţara noastră (în cele 18 zone cu regim de protecţie integrală din RBDD – România nu se desfăşoară nici un fel de activitate economică, iar accesul publicului este interzis, conform prevederilor Legii nr. 82/1993 cu modificările ulterioare).

În urma analizei informaţiilor preliminare, partea română a estimat ca posibile consecinţe ale realizarii proiectului următoarele:
– declanşarea unui proces de scurgere mai activă, cu consecinţe asupra Deltei secundare – Chilia;
– afectarea echilibrului ecologic al zonei, inclusiv a Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării”; canalul este locul de migrare a 95% din populaţia de scrumbii din Dunăre; – pierderi economice, cauzate pescarilor din zonă (români si ucrainieni).

În noiembrie 2003 Partea română a sesizat Comisia Internaţională pentru Protectia Dunarii (ICPDR) privind construirea de către Ucraina a canalului de navigaţie pe braţul Bâstroe al Chiliei, solicitând documentaţia tehnică de construire a canalului Bâstroe, în vederea aprobării, dar Partea Ucraineană nu a răspuns solicitării.

În conformitate cu legislaţia europeană privind protecţia mediului, orice proiect cu posibil impact semnificativ asupra mediului trebuie realizat, şi deci aprobat, numai după supunerea acestuia procedurii de evaluare a impactului asupra mediului; de regulă, procedura se finalizează din punct de vedere al protecţiei mediului cu “decizia finală”, ceea ce înseamnă că autoritatea de mediu, prin actul pe care îl emite, certifică parcurgerea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi îşi asumă răspunderea pentru condiţiile de protecţie impuse.

Pentru acest proiect cu posibil impact semnificativ transfrontier, Ucraina este obligată, în baza ratificării Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier (ESPOO, 1991), cunoscută sub numele de Convenţia Espoo, să notifice “orice Parte pe care o consideră posibil afectată, cât mai curând posibil şi nu mai târziu decât îşi informează propriul public, despre activitatea propusă”.

În conformitate cu prevederile acestei convenţii, aprobarea lucrărilor de către cabinetul de Miniştri nu trebuia să aibă loc decât după finalizarea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului, discutarea acestei documentaţii cu autorităţile şi publicul Părţii afectate şi transmiterea deciziei finale privind impactul asupra mediului emisă de Ministerul Mediului din Ucraina.

Prin urmare, în mai 2004 ministrul mediului s-a adresat secretariatului Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier (ESPOO, 1991), informând acest organism că s-a cerut Ministerului Mediului şi Resurselor Naturale din Ucraina transmiterea notificarii şi a documentaţiei privind impactul asupra mediului în legătura cu punerea în execuţie a proiectului canalului de navigaţie Bâstroe.

Întrucât şi România şi Ucraina sunt părţi la convenţia amintită, la cea de a treia întâlnire a Părţilor la Convenţia ESPOO (Cavtat, 1 – 4 iunie 2004) delegaţia României a cerut aplicarea Convenţiei.

În perioada 19 – 21 iulie 2004 au avut loc consultări româno-ucrainiene privind canalul Bâstroe, în urma cărora Partea ucrainiană a promis că va transmite, în cel mai scurt timp posibil, raportul expertizei ecologice pentru canalul Bâstroe şi date tehnice despre proiect. De asemnea, Partea ucrainiană a refuzat sistarea lucrărilor deja începute (porţiunea barei de nisip din mare, pe lungimea 3,1 km), invocând faptul că aceste lucrări nu au influenţă asupra lucrărilor ulterioare pe braţul Bâstroe şi că nu există impact asupra României.

Cu toate acestea, la 26 iulie 2004, Ambasada Ucrainei la Bucureşti a transmis un material informativ intitulat “Varianta completă a documentului de poziţie al Părţii ucrainiene”, care nu este in conformitate cu prevederile Convenţiei.

Prin urmare, la data de 19 august 2004, la cererea României, a fost înfiinţată Comisia Internaţională de Anchetă, în temeiul art.3 par.7 şi al anexei IV la Convenţia Espoo, comisie care a activat în perioada ianuarie 2005 – iunie 2006 si a avut ca obiectiv stabilirea faptului dacă proiectul Canalului Bâstroe are sau nu un posibil impact transfrontier. Raportul Comisiei Internaţionale de Anchetă în problematica referitoare la construirea canalului de mare adâncime “Dunăre-Marea Neagră” stabileşte faptul că proiectul Bâstroe are un posibil impact transfrontalier negativ semnificativ şi stabileşte cîteva recomandări pentru partea Ucraineană.

În ianuarie 2007, România, prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe a transmis Secretariatului Convenţiei Espoo o nouă plângere referitoare la proiectul Canalului Bâstroe, mai exact la faptul că Ucraina nu a pus în aplicare recomandările Comisiei Internaţionale de Anchetă şi nu a răspuns demersurilor făcute de România în acest sens. Plângerea menţionează şi faptul că din documente oficiale primite din Ucraina reiese faptul că lucrările la canal s-au reluat în noiembrie 2006.

La cea de a patra întâlnire a Părţilor la Convenţia ESPOO (Bucureşti, 19 – 21 mai 2008) s-a discutat, în cadrul Comitetului de implementare al Convenţiei Espoo, situaţia Canalului Bâstroe şi a fost adoptată decizia privind respectarea, de către Ucraina, a obligaţiilor şi angajamentelor de mediu în cazul proiectului Construirea canalului de navigaţie Dunăre – Marea Neagra în sectorul ucrainian al Deltei Dunării.

Astfel, Reuniunea Părţilor la Convenţia Espoo
o a aprobat concluziile Comitetului de Implementare conform cărora Ucraina nu a respectat prederile Convenţiei, în particular ale articolelor 2,3,4,5 si 6;
o a decis emiterea declaraţiei de neconformare, către Guvernul Ucrainei;
o a emis un avertisment catre Guvernul Ucrainei, pentru a opri lucrările la proiect, a abroga decizia finală si a face paşii necesari pentru a se conforma cu prevederile relevante ale Convenţiei;
o şi a invitat Guvernul ucrainean să înceapă negocierile cu ţările vecine, să coopereze în elaborarea acordurilor bilaterale sau a altor măsuri menite să sprijine aplicarea prevederilor Convenţiei şi să raporteze Comitetului de Implementare progresele înregistrate în elaborarea unor astfel de măsuri, în particular cu România, până la finele anului 2010 şi la cea de a 5—a Reuniune a Părţilor.

La data de 11 august 2008, Cabinetul de miniştri de la Kiev a adoptat actul de revocare a Deciziei finale privind realizarea celei de a doua faze a proiectului Bâstroe.



  1. adrian Said,

    Dupa ce Romania s-a suprat, Romania face cam acelasi lucru cu Rosia Montana. Impactul de mediu in caz de calamitate dupa implementarea proiectului RMGC ar fi catastrofal pentru tot ce inseamna aval de deversari, unii spun ca tot cursul inferior al Dunarii pana in Marea Neagra ar fi afectat. O Fukushima in devenire …

Go To Top