CatalinCornea.ro

Un blog de bun simț

Superimunitatea, prostia, justiția și bunul simț

Posted by Catalin Cornea On December - 13 - 2013 Subscribe here

justitiaCunoașteți cu toții povestea cu votul modificărilor la Codul Penal, intervenția energică a ambasadelor, intervenția unor instituții de drept din țară și beneficiile politice pe care le trage TB… nu le mai repet.

Fac însă câteva precizări:

– cât de slab pregătit trebuie să fii și cât de puțin patriot trebuie să fii ca să nu îți dai seama că orice slăbire a controlului instituțiilor de drept asupra oamenilor care dețin puterea publică (pe diverse paliere) înseamnă un regres pentru România?

– cât de slab pregătit trebuie să fii și cât de puțin patriot trebuie să fii să nu conștientizezi că o astfel de modificare va avea repercursiuni imense asupra imaginii și intereselor europene și internaționale ale României?

– cât de slab pregătit trebuie să fii să admiți că cei mai expuși la infracțiuni de corupție trebuie să fie ușor scutiți (sau mai protejați) de controlul instituțiilor de drept?

– cât de slab pregătit trebuie să fii să crezi că președintele TB, cel care și-a creat un portret de „cavaler al luptei pentru democrație, anticorupție etc.” nu va ieși imediat cu sintagma „lovitură de stat” la orice diminuare a controlului instituțiilor de drept asupra politicienilor?

– cât de slab pregătit trebuie să fii să afirmi că doar funcționarii publici (în sensul restrâns al Legii 188/1999) sunt ordonatori de credite, nu și politicienii, când realitatea este exact invers? Situațiile în care funcționarii publici sunt ordonatori de credite sunt foarte puține (de ex: în cazul în care șeful instituției, un politician, le-a delegat această sarcină prin act administrativ sau sunt o instituție -puține cazuri – condusă de un funcționar public sau asimilat). Art. 20, alin. (2) din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare zice: „Ordonatorii principali de credite sunt miniştrii, conducătorii celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, conducătorii altor autorităţi publice şi conducătorii instituţiilor publice autonome”…;

– cât de slab pregătit trebuie să fii să afirmi că funcționarii publici au contract de muncă?! Nu au! În instituțiile publice funcționărimea este formată din funcționarii publici (în sensul Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici ) care sunt numiți prin decizie a conducătorului instituției și personalul contractual (singurii care au contract de muncă), aspecte pe care le cunoaște orice angajat al unei instituții publice din România;

– cum să nu înțelegi că sensul atribuit de Codul Penal „funcționarului public” este diferit de cel atribuit de Legea 188/1999? Și, dacă prin absurd ai dori să modifici ceva aici, acea modificare nu se poate referi la universul persoanelor care pot cădea sub incidența art. 147 (1) din CP, ci eventual denumirea… poți, de exemplu, să optezi pentru o altă denumire generică („agent public”), deși mie mi se pare că nu există nici o explicație rațională pentru a modifica respectivul articol din CP.

Păcat…

 

Pentru o bună înțelegere a enormităților cuprinse în modificările CP vă invit să lecturați Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.1 / 12.12.2013 de sesizare a Curții Constituționale. sesizari CC-Hot SU 1 2013



  1. Dapix Said,

    In constitutie :
    Constitutie
    ARTICOLUL 69
    (1) În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului.

    Apare …”sunt in serviciul poporului”.

    In legea (nu stiu ce lege e asta…penala sau de alta natura)

    Art. 147: Funcţionar public şi funcţionar

    1. Prin “funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.

    Apare : ” ……in serviciul unei unitati dintre cele care se refera art. 145 ”

    Nenorocitii astia spun ca parlamentarul nu se afla in serviciul “unei unitati dintre cele care se refera art. 145 ” , adica nu se afla in serviciul parlamentului ci in serviciul poporului, si de aceea au introdus exceptia :
    Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat.

    Unde e pacaleala lor?!! Stiu ca e acolo undeva dar eu nu ma pricep deloc la legi. Explica-mi te rog frumos.

  2. Catalin Cornea Said,

    1. păi nu „ de aceea au introdus excepția” ci din alte motive pe care le bănuim. Această așa zisă neconcordanță de termeni este doar o scuză, o acoperire ieftină, o prostire a publicului/poporului;

    2. și care ar fi diferența dintre ”în serviciul poporului” și „în serviciul publicului”. Tot ce face o instituție (de orice fel) se numește serviciu public. Parlamentarii nu fac serviciu public? Ei fac serviciu poporului :))))))))))))

    2. și acest „serviciu al poporului” unde se exercită? Stau ei drăguții undeva în nori și desfășoară activitate în serviciul poporului?

    Nu! Evident că ei își desfășoară activitatea în cadrul unei autorități publice, în speță Parlamentul. Tot Constituția încadrează Parlamentul la autorități publice… (TITLUL III – Autorităţile publice, CAPITOLUL I – Parlamentul). Despre ce vorbim? Să susțină că nu au nici o treabă cu autoritățile publice, că ei sunt doar „în serviciul poporului” așa în abstract, ține de noaptea minții… sau mai corect de dorința de a scapa pe unii dintre ei de problemele curente și a se asigura unii dintre ceilalți de eventuale probleme care pot apărea…

    Draguții de ei sunt un fel de trimiși ai Poporului pe Pământ. Sunt printre noi, ne închinăm la ei, dar nu îi putem atinge, nu! Pentru că ei sunt spirit, duh, au capacitatea de abstractiza munca pe care o fac, pot să o ridice de la nivelul teluric, de la nivelul funcțional al instituțiilor și să o ducă undeva „where no one has gone before” într-o relație indisolubilă cu poporul, ei fac legătura dintre teluric și Popor…

    În serviciul poporului și în serviciul publicului sunt termeni relativ identici și ambele servicii se exercită în cadrul unei instituții, atorități etc publice. Adică juridic ești încadrat (indiferent cum ai ajus: alegeri, concurs etc) la acea instituție/autoritate publică etc. În sensul asta ești în serviciul acelei autorități.

    Ca să fie „în serviciul poporului/publicului” (sens ideatic/de impact) parlamentarul este în sens funcțional „în serviciul Parlamentului” adică vine la un program la Parlament (ar fi de dorit) produce (eventual) ceva documente pe acolo (la comisii, interpelări, moțiuni etc) și își ia și banuții (exact, în sens funcțional bănuții îi ia de la Parlament, nu de la popor). Sau dacă tot sunt în serviciul Poporului, să nu mai ia nici un ban de la Parlament și să se ducă și să ia bani direct de la Popor! :))))))))))))) Atunci să îi văd cum le dă poporul bănuțul de nu se văd… :))))))))))

    Care este diferența dintre rezultat și impact? Păi exact ca diferența dintre parlamentar în serviciul Parlamentului și parlamentar în serviciul Poporului:

    Rezultatul unui proiect de construire a de autostrăzi este ca avem 100 KM autostradă de ex., pe când impactul se referă la ceva oarecum ideatic, de dorit, frumos dar greu de măsurat o vreme bună după ce am încheiat proiectul, ceva destul de abstract: reducerea poluării, mai bună competitivitate a transportatorilor autohtoni, civilizarea traficului etc…

    Așa și parlamentarul este funcțional, ca rezultat, în serviciul Parlamentului și ca impact în serviciul Poporului (sau ar fi de dorit să fie în serviciul poporului)…

    Rezultatul parlamentarului, al parlamentarilor și al Parlamentului ca autoritate este un cadru legislativ coerent. Impactul este la nivelul poporului și dacă impactul este bun s-ar zice că ei au fost în serviciul poporului, dacă impactul este negativ, probabil că nu prea au fost în serviciul poporului 🙁 carevasăzică au fost neconstituționali :)))))))))))

Go To Top